Dermul reprezinta al doilea strat al pielii, fiind situat intre, epiderm si hipoderm, avind grosimea de 0,2—0,4 mm.
Anatomic, dermul cuprinde trei zone: dermul papilar situat imediat sub epiderm sau zona papilelor dermice; dermul propriu-zis sau corionul, care cuprinde cea mai mare parte din derm, si dermul profund care se confunda uneori cu hipodermul. Zonele descrise nu au o delimitare neta, ci se continua unele cu altele. Dermul papilar cuprinde papilele dermice, care sint niste proeminente ale dermului in epiderm, ondulind membrana bazala fara sa o rupa. In papile se gasesc numeroase vase de singe si terminatii nervoase. Proeminentele epidermului in derm, negativul pupilelor dermice, poarta numele de creste epidermice.
Histologic, dermul este un tesut conjunctiv. Tesutul conjunctiv, epitelial, muscular, cartilaginos, osos si nervos constituie tesuturile de baza ale organismului.
Anatomic, dermul cuprinde trei zone: dermul papilar situat imediat sub epiderm sau zona papilelor dermice; dermul propriu-zis sau corionul, care cuprinde cea mai mare parte din derm, si dermul profund care se confunda uneori cu hipodermul. Zonele descrise nu au o delimitare neta, ci se continua unele cu altele. Dermul papilar cuprinde papilele dermice, care sint niste proeminente ale dermului in epiderm, ondulind membrana bazala fara sa o rupa. In papile se gasesc numeroase vase de singe si terminatii nervoase. Proeminentele epidermului in derm, negativul pupilelor dermice, poarta numele de creste epidermice.
Histologic, dermul este un tesut conjunctiv. Tesutul conjunctiv, epitelial, muscular, cartilaginos, osos si nervos constituie tesuturile de baza ale organismului.
Structura microscopica a dermului
Ca structura microscopica, dermul este alcatuit din trei elemente: celule, fibre si substanta fundamentala.
Dermul contine celule proprii: fibrocitul, histiocitul si mastocitul si celule migrate din alte tesuturi, cum sint leucocitele, limfocitele si monocitele, care migreaza din singe.
Fibrocitele reprezinta principalele celule ale dermului. Sint celule cu forma alungita, cu numeroase prelungiri, cu nudei mari si citoplasma abundenta. Principala functie a fibrocitelor este de a sintetiza si elimina in spatiul din jur fibrele de colagen si substanta fundamentala.
Fibrocitele participa prin proliferare intensa, la refacerea ranilor; proliferarea necontrolata duce la formarea de tumori de tip conjunctiv, una dintre cele mai cunoscute fiind cheloidul, care are consistenta dura, aspect violaceu lucios, caracter benign.
Histioeitele sau fagocitele sint celule mari stelate, cu numeroase prelungiri dispuse, in special, in jurul vaselor. Proprietatea lor principala consta in inglobarea de bacterii, corpi straini, fragmente de celule dezintegrate, pigmenti, participind activ la realizarea functiei de aparare a pielii. Prolifereaza intens in cadrul reactiei inflamatorii.
Dermul contine celule proprii: fibrocitul, histiocitul si mastocitul si celule migrate din alte tesuturi, cum sint leucocitele, limfocitele si monocitele, care migreaza din singe.
Fibrocitele reprezinta principalele celule ale dermului. Sint celule cu forma alungita, cu numeroase prelungiri, cu nudei mari si citoplasma abundenta. Principala functie a fibrocitelor este de a sintetiza si elimina in spatiul din jur fibrele de colagen si substanta fundamentala.
Fibrocitele participa prin proliferare intensa, la refacerea ranilor; proliferarea necontrolata duce la formarea de tumori de tip conjunctiv, una dintre cele mai cunoscute fiind cheloidul, care are consistenta dura, aspect violaceu lucios, caracter benign.
Histioeitele sau fagocitele sint celule mari stelate, cu numeroase prelungiri dispuse, in special, in jurul vaselor. Proprietatea lor principala consta in inglobarea de bacterii, corpi straini, fragmente de celule dezintegrate, pigmenti, participind activ la realizarea functiei de aparare a pielii. Prolifereaza intens in cadrul reactiei inflamatorii.